Autoperfectionare. Mulți oameni apelează la meditație pentru a se îmbunătăți pe ei înșiși. Din acest motiv am început eu. Am vrut să mă eliberez de stres și anxietate și am vrut, de asemenea, să am o mai bună stimă de sine, mai multă încredere în mine și să ating iluminarea.
Există o industrie uriașă în jurul auto-ajutorării și auto-perfecționării. De câte ori am citit noi că noi trebuie să gândim pozitiv și să devenim mai eficienți pentru a obține succesul. S-a întâmplat cu ușurință ca solicitările de a ne îmbunătăți pe noi înșine să devină o povară care aproape că se transformă într-o obsesie și o tristețe constantă că nu reușim să ne atingem obiectivele.
Aceasta mi s-a întâmplat și mie. Eram constant nemulțumit. Mă comparam în mod constant cu alții și purtam în mine o tristețe că nu eram suficient de bun. Programele de auto-ajutorare pe care le-am încercat nu au abordat sentimentele de inferioritate care stăteau la baza nefericirii și nemulțumirii mele, ba dimpotrivă. Ele mi-au alimentat sentimentele de inferioritate.
Simțeam o mare presiune pentru a 'profita la maximum de viață', 'a îndrăzni', 'a depăși temerile etc. Cu cât mă luptam mai mult cu acest lucru, cu atât mă simțeam mai rău. Chiar și atunci când făceam progrese, 'depășind ceva', am realizat că era doar un sentiment temporar de fericire. Curând ajungeam din nou de unde am plecat, privind orbește la domeniile vieții care nu erau suficient de bune. Am început să realizez că, chiar dacă aș fi obținut ceea ce îmi doream, în curând deveneam din nou nemulțumit și căutam alceva nou care să mă împlinească.
De reținut că aceasta nu este o critică la adresa auto-ajutorării. Nu este greșit să te dezvolți pe tine și abilitățile tale. Ceea ce este important, este să înțelegi rădăcina propriei tale nefericiri. Important este să te ocupi mai întâi de sentimentele tale de inferioritate. Dacă nu facem acest lucru, este ușor ca urmărirea împlinirii tale să devină o povară sau chiar o obsesie.
Sentimentele de inferioritate se exprimă, de exemplu, prin comparații cu alții, gânduri că nu sunt suficient de bun, gânduri că trebuie să realizez ceva pentru a fi bun ca persoană, dar și prin invidie și gelozie. Dacă noi purtăm aceste sentimente în noi și încercăm să realizăm ceva, noi vom ajunge doar să încercăm să ne satisfacem dorințele de a fi buni conform cadrului pe care noi l-am stabilit pentru noi înșine.
Pe măsură ce noi ne eliberăm de sentimentele noastre de inferioritate, ceva se întâmplă în noi. Noi începem să găsim o acceptare în noi înșine. O acceptare a neajunsurilor noastre. O acceptare a punctelor forte ale celorlalți. Gelozia, amărăciunea, comparațiile etc. se topesc. Când noi ne scăpăm de sentimentele noastre de inferioritate, noi încetăm să mai trăim pentru a le satisface. Noi găsim pacea interioară la care omenirea aspiră.
Meditația este un instrument eficient pentru a dezrădăcina aceste sentimente și scăpa de ele. Prin meditație, noi putem să punem stăpânire pe aceste sentimente și să le aruncăm. În acest fel noi devenim liberi și putem trăi liberi de ele pentru tot restul vieții noastre. Este important să facem din acest lucru o prioritate; altfel, vom alerga în mod constant după ele și nu se va termina niciodată. Este la fel de sortit eșecului ca și încercarea de a-ți prinde umbra.
De când am început să meditez, mă simt atât de liniștit în interior. Nu mai încerc să fiu cel mai bun, ci mă concentrez doar pe ceea ce fac. În acest fel, pot obține rezultate bune într-un mod natural. Nu-mi mai fac griji pentru ziua de mâine, ci iau ziua așa cum vine. Simt că pot să-i apreciez pe ceilalți; pot, de asemenea, să le vorbesc celorlalți despre defectele mele, lucru pe care eram prea mândru să-l fac înainte. Viața a devenit mai bogată și mă simt foarte recunoscător față de toți oamenii.
Mihai
>> Află mai multe <<